Pregătirea marinadei:
Într-un bol, amestecă uleiul de măsline, muștarul, mierea, usturoiul zdrobit, rozmarinul, cimbrul, boiaua, sarea și piperul.
Marinarea mielului:
Unge pulpa de miel cu marinada, masând bine carnea pentru a absorbi aromele. Acoperă și lasă la marinat în frigider timp de 2-4 ore (sau chiar peste noapte, pentru un gust mai intens).
Pregătirea legumelor:
Așază cartofii, morcovii și ceapa într-o tavă mare de cuptor. Stropește-le cu puțin ulei de măsline, sare și piper.
Coacerea:
Pune pulpa de miel deasupra legumelor în tavă. Toarnă vinul alb sau supa de legume în tavă pentru a crea abur și a preveni uscarea. Acoperă tava cu folie de aluminiu.
Coace în cuptorul preîncălzit la 180°C timp de 1,5 ore.
Rumenește:
Îndepărtează folia și mai coace timp de 20-30 de minute, până când mielul devine auriu și crocant la exterior.
Servirea:
Scoate mielul din cuptor și lasă-l să se odihnească 10-15 minute înainte de a-l felia. Servește-l alături de legumele coapte și, opțional, cu o salată proaspătă sau un sos de iaurt cu usturoi.
Se spune că această rețetă de miel, atât de rafinată și iubită astăzi, își are originile în regiunile mediteraneene, acolo unde natura generoasă oferă ierburi aromate și legume proaspete în abundență. Una dintre cele mai vechi mențiuni ale preparării mielului în acest stil vine din regiunea Provence, în sudul Franței, unde bucătăria este strâns legată de utilizarea plantelor aromatice, precum rozmarinul, cimbrul și lavanda.
Legenda spune că, în urmă cu secole, un păstor din Provence a pregătit acest fel de mâncare într-o zi de sărbătoare, folosindu-se de ceea ce avea la îndemână. A sacrificat un miel crescut cu grijă și l-a frăgezit cu o marinadă simplă, dar plină de savoare, inspirată de mirosul câmpurilor din jurul său. Cartofii și morcovii, cultivate pe pământul fertil al regiunii, au fost adăugate în tavă pentru a absorbi aromele suculente ale cărnii. Pentru a desăvârși preparatul, păstorul a turnat puțin vin alb din viile locale, știind că acesta va îmbogăți gustul.
Oaspeții săi, fermecători iubitori de bucate simple dar pline de aromă, au fost atât de impresionați de gustul mielului încât rețeta s-a răspândit rapid în întreaga regiune și a devenit o mâncare tradițională pentru mesele festive. În timp, fiecare gospodărie și-a adăugat propria amprentă – un strop de miere, un amestec diferit de ierburi, dar esența rețetei a rămas aceeași: un omagiu adus prospețimii ingredientelor locale.
Astăzi, această delicatesă este pregătită nu doar în Provence, ci în multe alte regiuni ale lumii care iubesc bucătăria mediteraneană. Este un simbol al ospitalității și al bucuriei de a împărți o masă gustoasă alături de cei dragi.